Am iubit cu pasiune..am iubit cu inima, cu sufletul, cu mintea, cu trupul...iubirea era a mea si numai a mea..m-am simtit iubita si rasfatata, am cunocut iubirea in adevaratul sens al cuvantului...Of cat a fost de minunat...dar, nu a tinut mult...Daca Dumnezeu nu se grabea sa imi dea o palma zdravana si sa imi naruiasca visele...as fi fost si acum fericita. Viata era doar zambete si raze de soare...era atat de frumoasa ca un basm adevarat...poate deaia ador si acum basemele....dar cineva acolo sus a vrut sa traiesc si o alta realitate decat singura pe care o stiam, cand toti oamenii erau buni, cand toti raspundeau cu un zambet zambetului meu...atunci aveam un suflet de inger care plutea printre alte sufletele de inger., prieteni minunati pe care ii ador si acum pentru ca imi sunt alaturi, nu stiu ce m-as face fara ei..Pentru ei ii multumesc lui Dumnezeu din tot sufletul...
Cand am fost silita sa o iau pe alt drum, n-am simtit pierduta, ratacita pe drumul care nu duce nicarieri...am descoperit adevarata fata a lumii...una necunoscuta mie...plina de rautate si venin....plina de capcane...Oricat as incerca sa imi revin..nu reusesc..Totul m-a inrait...uneori nu ma recunosc si nici nu ma suport...imi place mult sa rad, sa daruiesc cate un zambet chiar si celor ce nu merita...sa ascult cu inima, sa ajut cu sufletul...sa iubesc cu toate fiinta mea...dar acum am obosit, m-am plictisit sa tot visez cai verzi pe pereti si sa constat ca visele raman doar vise...Am obosit, trebuie sa fac nani !!!
Mi-au batut la poarta sufletului si persoane necunoscute...dar si persoane cunoscute, fosti colegi care, au indraznit sa imi spuna ca au facut o pasiune pentru mine de cand ma stiu...nu sunt naiva, nu cred nimic..si, daca inima zice nu..nu ramane...Chiar daca unii au facut o pasiune pentru mine, sa fie la ei acolo, nu imi pasa....si eu am facut o pasiune pentru doi...cu unul am mers pana la capat...dar gelozia lui prosteasca ma ucide, transforma in scrum orice traire emotionala, orice sentiment frumos...iar celelalt...a ramas doar un vis, inca neatins...M-am saturat sa lupt, m-am saturat sa visez...m-am plictisit de tot si toate...cred ca am obosit..as vrea, daca as putea, sa ma intorc in timp, in lumea mea de basm...si sa nu ma mai intorc ...
Ar fi mai bine sa schimb tactica...sa calc si eu in picioare sufletele rele, profitoare,mincinoase si pline de venin...nu vreau sa imi mai asez sufletul la picioarele nimanui...voi inchide usa sufletului, imi voi incuia inima...cheita e doar la mine...Eu sunt asta...si nu imi pasa ce crezi despre mine...Dar...
nu voi da cheita inimii oricui,ci doar celui ce o merita cu adevarat, care imi va auzi strigatul tacut din noapte si imi va raspunde...si pentru care, daca sunt convinsa ca merita, voi scrie pe cerul intunecat al noptii, cu cele mai stralucitoare stele ''TE IUBESC'' !!
Pana atunci , voi ucide si eu suflete la randul meu...nu voi mai permite nimanui sa imi spublere visele, sa ma ranesca si sa imi franga aripile ...daca indrazneste sa o faca...demonul din mine il va ucide...
pentru ca el imi e acum aliat...si se hraneste cu lacimile celorlalti, pe cand ingerul din mine...se hraneste numai cu lacrimile mele...si nu e corect!! Am sa incerc si tactica asta....petru ca incercarea moarte n'are...Dar ma intreb..oare voi fi mai fericita??? Poate ca da...voi vedea...oricum ispita de a fi mai mult demon decat inger...e mult prea mare !!!!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu