Imi plange sufletul odata cu cerul...




 

Afara-i frig...toamna’i pe sfarsite...privesc pe geam la cerul mohorat...e trist ca sufletul din mine..pare sa planga fara lacrimi,  si fara de  sfarsit, mocnit ,tacut si cred ca’l doare foarte  tare..

 Pe cer, o mana nevazuta, de capul ei, fara sa’mi ceara voie sau sa’mi spuna...  a  pictat  in culorile cele mai sinistre, un suflet  trist  pustiit de sperante si  de vise.  Incerc sa strapung norii grei cu privirea...imi las sufletul  liber sa zboare,  dincolo de norii  amenintatori ce aduc in inimi  doar  lacrima neplansa    si  nefericirea..Acolo sus as  vrea sa fiu si sa ma  prind  de o raza de soare , sa o  rog  sa-mi  patruda’n suflet cu lumina ei  binefacatoare, sa-mi sadeasca in suflet  iar speranta , sa alunge norii grei si tristi ce au inchis ca intr-o fortareata, fara putinta de scapare, zambete si bucurie, iubire  si fericire.... lasand  in jurul  doar tristete, durere  si nefericire...Nici noaptea nu pare senina, stelele’s suparate, nu mai stralucesc  in noapte si nu ma mai cheama zambind cum faceau odata ....s-au ascuns  si ele  de atata rautate, departe de mine si de tine, acolo unde noptile’s senine , unde  fericite danseaza  si canta....Off.. ce mult as vrea

sa fi acolo cu mine...sa dansam si noi cu ele , sa cantam , sa ne iubim, supararea s-o uitam si sa ne impacam  ... Dar toate’s atat de departe...pitite acolo, in inima  cerului,  unde  nimic nu doare..si  impreuna cu luna stau la taclale......  Isi plange cerul tristetea,  fara lacrimi ,  ca de atata plans , lacrimile i- au secat, plange ca nu mai vede  frumusete si iubire.... nici in suflete nici pe pamantul pustiu si  uscat de atata pacat....
Tuna si fulgera cerul..si plange in sufletul meu.. De ce oare'i trist si  plange? Eu sunt oare de  vina ?? Sau e vina  ta de  plange?? Cred ca plange pentru noi, pentru amandoi...ca ne-am certat  si plange suparat...si departe a plecat...Of, Doamne...Un suflet drag sa ma’nteleaga am tot cautat o viata intreaga....sa fiu a lui ..sa fie al meu, am crezut ca l-am gasit , dar nu a fost asa ...acum stiu...doar atunci cand  soarele va straluci  pe cer din nou ... se va implini si visul meu.....Acum   te-am gonit si ai plecat... regret nespus ce s-a’ntamplat...nu stiu ce  naiba sa mai  fac  sa’ti  fiu  pe  plac  si,  nici nu stiu daca e bine   sa tot trec de la mine,  incercand  sa fie bine...Doamne,  cat  de rau m-am plictisit...am obosit...as vrea sa’mi regasesc puterea sa’mi alin  singura durerea ce in suflet mi-ai  lasat, atunci cand  m-ai suparat si chiar daca te-am gonit  tu ai plecat...  Vreau sa scap si totusi stau... vreau sa fug dar n'am putere...si imi place si mai vreu...sa gust iar...sa-ti simt iubiea ...dar mai

bine stai asa...pana'mi trece supararea.. agatat de'un nor in ploaie... pana'nveti ce e iubirea  ( sper sa nu racesti)...Mai bine ar fi sa plec eu  ..sa uit de tine , sa plec departe, undeva..sa las totul  in urma mea..cred ca asta e solutia !!

O fi buna?? O fi rea?? Ufff...sufletul   mi-e pustiu si gol...si eu mor de dorul tau!!

Si daca

Si daca vantul s-ar trezi
In lunci mereu,
Oh, cum atunci te-as incalzi
La pieptul meu!
Si daca vremuri de urgii
S-ar inteti,
Alaturea de-ar fi sa-mi fii,
Nu le-as simti!
De m-ar zvarli ursita rea
Intr-un abis,
Cu tine haul mi-ar parea
Un paradis!
Pamantul de mi-ar fi intreg
Adus in dar,
Din toate-as sti sa te aleg
Pe tine doar!
(Robert Burns)

Si daca iubirea mea o vei pierde intr-o zi, eu te voi ajuta….de mana te voi lua si  vom porni in cautarea ei....si o vom regasi… impreuna vom zbura ..pana la capatul pamantului si inapoi..vom fi lacrimi si vom rascoli strafundul apelor albastre…vom fi raze de soare si ne vom  strecura pretutindeni din zori si pana’'n noapte…vom pluti pe norii calatori peste munti , paduri si vai…O vom striga si vom scrie pe cer cu litere de AUR..’’IUBIRE VINO INAPOI ’' …si tot o vom gasi..Ea ne iubeste si  stie ca o iubim ... va reveni  si cu noi mereu va fi…

Stiu ca ma iubesti, chiar si atunci cand sunt mofturoasa si rautacioasa…pentru ca stii ca pot fi si tandra si duioasa…chiar daca uneori ranesc si stiu ca doare…stii bine ca sunt ’’AS’’ la impacare … Te iubesc si eu…si te voi iubi mereu…pentru ca numai in sufletul tau gasesc tot ce vreau sa gasesc … toate florile pamantului ... lumina focului nestins, stelele si ciripitul pasarelelor, parfumul proaspat al primaverii si arsita  verii, fiorul noptilor tarzii si surasul dulce al zorilor de zi …Te voi iubi mereu chiar daca esti gelos, suparacios sau temator,te iubesc si cand esti vesel, trist sau visator…pentru ca IUBIREA ramane sfanta …e legamant si juramant nescris al inimii … doar prin ea vom fi nedespartiti..increzatori si fericiti!!!

If you're ever gonna lose my love - I'll help you find it...

Nu-mi pasa....

Nu-mi pasa daca  afara’i frig si cerul plange 
Nu-mi pasa daca toamna in calea ei totul distruge
Nu-mi pasa daca iarna se apropie cu fulgii ei de gheata

Nu-mi pasa daca sufletul si inima-mi  ingheta
Am invatat   ca Iubirea nu stie ce-i teama
Nici ei nu'i  pasa daca ploua, daca'i primavara sau daca ninge...
Ea stie ca flacara ei nimeni nu o poate stinge
Trece peste munti si peste ape
Nu se loveste si nici nu se ineaca..
Ea  e nemuritoare
Nu-i pasa cand vantul sulfa cu putere
Si  ia  cu el toate gandurile  si visele mele…
Dar ''Iubirea" nu le lasa sa moara..le culege pe toate..
Si pe aripa visului in sufletul  tau  le strecoara...

Si totusi .. sunt prea multe zile si nopti fara tine... atunci zilele par doar nopti triste si reci...iar noptile stralucesc de fericire   cand esti  langa mine ...Si soarele pare o stea, ascuns adanc in noapte...cu raze de iubire o zi sa nasca poate...Lumina vietii tale, chiar printr-un zambet poate...sa stearga'n amintire, cea mai adanca noapte... Tu pleci si-apoi te intorci iar la mine...Iti place sa te joci , asa cum imi place si mie ...si stiu ca nu e bine...Dar te rog ''nu ma mai chinui iubire'' ca ma supar pe tine!! Of ,Clipa e atat de scurta... e doar o frantura de eternitate, ce a ascuns infinitul  in ea ca pe o poarta...deschide-o in inima mea ..si cand sunt singura si trista...acolo sa gasesc  mereu iubirea  ta !!! 

Daca vei citi aceste randuri, opreste-te o clipa si gandeste-te la mine...Tarziu in noapte un dor mistuitor ma arde... si scoate din intuneric la lumina..cele mai sincere si duioase cuvinte de iubire... cuvinte ce stau  bine ascunse adanc in sufletul meu ... asteptandu-te pe tine...Nu mi-ar pasa daca drumul catre tine ar fi numai foc..eu tot as trece printre flacari si n'as regreta deloc..pentru ca ''IUBIRE'', tu esti raza de foc ce mistuie...ochii  nu o pot vedea ...doar inima o simte si o cheama prin tacerile absolute ale dorului !!! Te iubesc IUBIRE.. Do You Love Me too?? 

Toamna si Sufletul meu...

De ce oare mi se pare atat de trista toamna?? Poate pentru ca am sosit pe acest pamant  primavara…si se spune ca, anotimpul in care te-ai nascut devine anotimpul favorit… Recunosc ca ma incanta si pe mine uneori toamna ..cu parfumul ei specific, cu crizantemele,  tufanelele si toate florile  ei, parca o mana invizibila si geniala picteaza in mii de nuante pastel natura  intreaga, uneori si ruginiul frunzelor  e fascinant....dar toate astea mie  imi aduc aminte de ceva vechi , prafuit, ruginit si uitat…Sincer??  m-as lipsi bucuroasa de frumusetea ei  prefacuta…pentru ca  ea nu are culorile vii si parfumul ametitor al florilor de primavara si nici padurile verzi si minunatii trandafiri ai verii.... Cu sufletul ei hapsan   calca  totul in picioare fara mila....chiar si propriile-i flori cu bruma le rapune...dezbraca natura de tot ce ne incanta privirile si sufletul, intra cu indrazneala in gandri, le intuneca si le arunca pe aripile  vantului ei rece si nebun…pasarile cerului inspaimantate fug si ele grabite din calea ei spre alte zari pline de soare.. 

 nici visele nu au scapare, nu mai sunt vii..
parca sunt moarte, iar sperantele se risipesc in fum si  amintirile, timide si  rusinate parca de o vina ce n-are nici o vina, incep incet, incet  sa doara.  Nu te suport toamna....orice ai face..
asta e singurul meu cusur sau, mai bine zis, unul dintre ele (ca's multicele la numar   ) ..Si totusi, chiar daca nu iubesc toamna...Iubesc cu toata fiinta mea  natura si  tot ce inseamna ea,  o ADOR ,  pentru ca  "atunci cand NATURA se straduieste sa zamisleasca o faptura cu adevarat frumoasa, pare sa-si dea silinta sa o faca desavarsita'''…Armando Palacio Valdes]

Frunza de pe ram tot plange
Apoi cade si se strange...
Vantul vine si-o culege
Si cu el , la drum va merge..

Dorul meu dup-o iubire
A plecat fara de stire...
Tainicule dor,
In zadar te alint..
Toamna mi te ia,
Vis stingher, cu ea.
Lacrimi de dor...
Pica dintr-un nor...
Trandafirii mor

Cand vine toamna sufletul  mi-e  parca amortit, trist si pustiit… aripile ma dor si nu mai pot sa zbor...totul e incredibil de trist..

Ne pregateste pentru iarna...pe naiba...ce ne ofera iarna??...aproape nimic, doar  3 zile de sarbatoare, plus ajunul lor cu minunatele colinde... milioane de luminite multicolore  pe strazi...dar, bucuria sarbatorilor de iarna  e de scurta durata si doamna  Iarna  zaboveste prea mult, cred ca de noi se indragosteste si  uita sa mai plece...Prea mult timp e doar frig, zloata, alunecusi, nasucul, mainile si sufletul  ni le ingheata, si totul in jur e bocna si  hiberneaza ...Daca as putea, pe Dumnezeu l-as ruga ...sa faca in asa fel incat  friguroasa iarna sa tina doar  atat cat trebuie... din 8 Decembrie..pana in 6 Ianuarie..hai, treaca de la mine, pana pe 10 ianuarie, apoi...sa inceapa treptat sa se incalzeasca, urata iarna sa isi poarte pasii si multele ei cojoace pe alte meleaguri, sa se odiheasca...sa lase locul Primaverii sa topeasca zapezile, adierea ei calda si blanda  sa cheme pasarile cerului inapoi...sa renasca iar natura in toata splendoarea ei...si o data cu ea sufletele noastre si visele, si speranteleatunci  toate gandurile'mi  tac si doar inima'mi  vorbeste... atunci simt ca vibrez si eu odata cu pulsul naturii...doar atunci  pot dansa  odata cu norii pe muzica vantului... Ufff, doar vise... Sau, as chema zana cea rea,  nici nu mi-ar  pasa ca-i rea...si as ruga-o sa ma transforme intr-o ursoaica (oare cum mi-ar sta??  ) sa pot hiberna ca ea... sa pot dormi cu vise..sa fara vise...iar cand voi deschide ochii...sa vad   in gradina mea florile deja inflorite..sa fie  plina de ghiocei, toporasi, zambile si lalele..lilicacul si toti pomii sa fie in floare...sa ma cheme afara vioi ciripirul pasarelelor si zumzetul albinutelor...sa simt iar ca traiesc ca pot iubi tot ce e in jurul meu...sa pot zburda, visa, iubi   si spera...Din pacate nu e asa... trebuie sa astept si sa  asist neputincioasa, sa plang odata cu florile care incet se topesc sub bruma rea, sa ascult tanguirea jalnic de  trista a pomilor despuiati,

 si sa pasesc  trista, peste  frunzele moarte aruncate peste tot, fara mila, de bratele  nevazute ale  
vantului   turbat...si sa le simt  aroma amara, ruginie si trista...uff...cat e de trista toamna si cerul...si soarele..parca totul se sfarseste .. totul adoarme si  in intuneric si tacere dispare...

Opreste Doamne stol de randunele,

Ca iarasi vine toamna peste noi

Si ne gaseste de iubire goi…

Si visele..ah visele,ce s-o intampla cu ele??...

Opreste Doamne stol de pasari rare,

Ce-si lasa cuiburile prada iernii

Cum noi lasam iubirea prada vremii

Si visele…ah visele ..sir de tristeti amare…

Opreste Doamne…  frunza sa nu moara

Cand pasari trec in zborul lor grabit

Doar sufletul.. covor ingalbenit

Si visele..ah visele…s-au ratacit pe afara…

Opreste Doamne timpul nemilos

Ca am uitat sa ne traim iubirea..

Vedeam in tinerete numurirea…

Si visele…ah visele…dar ce folos??

(AmmA)